Cu siguranta ai auzit zicala „neintelegerile apar in orice relatie”. Chiar si cele mai puternice relatii se confrunta cu neintelegeri de la timp la timp. Este normal sa ai opinii diferite de ale partenerului de viata si sa nu fii mereu de acord cu el sau ea. Totusi, modul in care abordam aceste neintelegeri poate face diferenta dintre o relatie sanatoasa si una care se destrama. In acest articol, vom discuta cateva strategii utile pentru a depasi neintelegerile cu partenerul de viata si a mentine o relatie puternica si sanatoasa.
In primul rand, cred ca este important sa fim constienti de faptul ca neintelegerile pot aparea din orice motiv, de la lucruri mici, cum ar fi cine spala vasele, la probleme mai mari, cum ar fi bani sau parenting. In orice caz, este important sa nu-i consideram pe partenerii nostri drept dusmani, ci sa incercam sa gasim o solutie comuna.
Una dintre cele mai importante solutii este comunicarea. Este important sa ne deschidem si sa vorbim despre problemele noastre, sa ne ascultam reciproc si sa incercam sa ne intelegem punctul de vedere. Daca amandoi suntem deschisi si onesti, putem gasi o solutie comuna care sa ne multumeasca pe amandoi.
In acelasi timp, este important sa evitam criticile, sa nu ne judecam si sa nu ne aratam iritarea unul fata de celalalt. Este mult mai productiv sa ne concentrăm pe găsirea unei solutii, decât să ne acuzăm sau să criticăm.
De asemenea, trebuie sa fim constienti ca fiecare persoana are propriul sau stil de comunicare, iar acesta poate fi diferit de cel al partenerului nostru. De exemplu, poate ca partenerul nostru prefera sa fie lasat in pace atunci cand se simte stresat sau sa nu vorbeasca despre problemele lui pana nu isi aduna gandurile. In acest caz, ar fi bine sa incercam sa ii oferim spatiul si timpul necesar pentru a se gandi si a se exprima.
În multe situații, adevărurile deranjante pot crea tensiune și conflicte între oameni. Cu toate acestea, utilizarea umorului poate fi o modalitate eficientă de a transmite un adevăr care poate fi neplăcut sau incomod, fără a provoca război cu cei din jur.
Iată câteva strategii pentru a utiliza umorul în acest scop:
Primăvara este anotimpul iubirii, al renăscutului și al învierii naturii. În această perioadă, natura își reînnoiește aspectul și se pregătește pentru un nou început. De aceea, este alegerea perfectă pentru un eveniment special și unic în viața noastră, cum ar fi nunta.
Există multe motive pentru care o nuntă de primăvară poate fi o opțiune minunată pentru cei care planifică un astfel de eveniment. În primul rând, primăvara este anotimpul florilor. În această perioadă, copacii încep să înflorească și parcurile și grădinile sunt pline de flori colorate și parfumate. Imaginați-vă să vă căsătoriți în mijlocul unei grădini înflorite sau într-un parc frumos, unde natura este la ea acasă și pare să sărbătorească împreună cu voi evenimentul.
Un alt motiv pentru a alege o nuntă de primăvară este vremea blândă și plăcută. Temperaturile sunt mai ridicate și zilele sunt mai lungi, permițându-vă să profitați la maxim de evenimentul vostru. De asemenea, vremea de primăvară poate fi imprevizibilă, dar nu trebuie să vă faceți griji. Dacă alegeți o locație interioară, precum o sală de bal sau un restaurant, puteți fi siguri că veți avea un eveniment minunat, indiferent de vremea de afară.
Primăvara este și anotimpul optimismului și al speranței, iar o nuntă de primăvară poate fi o oportunitate minunată pentru a celebra viața și viitorul vostru împreună. În această perioadă, natura se trezește la viață și simțiți că puteți face același lucru și voi. Este momentul perfect pentru a începe o nouă etapă în viața voastră, alături de persoana iubită și de cei dragi.
Nu în ultimul rând, o nuntă de primăvară poate fi și o oportunitate excelentă pentru a economisi bani. În această perioadă, sezonul de nunți nu a început încă, ceea ce înseamnă că prețurile pot fi mai mici pentru locații, catering, florării și alte servicii de nuntă. De asemenea, puteți alege să faceți o nuntă în aer liber, ceea ce poate fi mai ieftin decât o nuntă într-un loc închis.
Cu siguranță, există și alte argumente puternice pentru a alege o nuntă de primăvară. Unul dintre acestea este faptul că acest sezon poate oferi o varietate mare de opțiuni pentru culorile și stilul decorului de nuntă. În primăvară, puteți alege culori luminoase și vesele, cum ar fi galben, roz, verde sau mov, pentru a completa peisajul natural înflorit.
De asemenea, primăvara poate fi o oportunitate minunată pentru a include alimente de sezon în meniul de nuntă. În această perioadă, puteți alege preparate cu legume și fructe proaspete, cum ar fi sparanghelul, mazărea, fructele de pădure și multe altele. Aceste opțiuni de meniu pot fi nu doar delicioase, dar și sănătoase și prietenoase cu mediul.
Pe lângă acestea, primăvara poate oferi și o gamă largă de opțiuni pentru ținutele de nuntă. În această perioadă, puteți alege ținute mai lejere, cu materiale ușoare și fluide, potrivite pentru temperaturile mai ridicate. De asemenea, puteți alege rochii de nuntă cu designuri mai jucause și romantice, pentru a se potrivi cu stilul general al evenimentului.
În plus, primăvara poate oferi și o gamă variată de opțiuni de divertisment și activități pentru invitați. În această perioadă, puteți alege să includeți jocuri în aer liber, precum căutarea de comori, jocuri cu mingea sau picnicuri. Aceste opțiuni pot fi distractive pentru toată lumea și pot crea amintiri de neuitat pentru invitați.
În concluzie, o nuntă de primăvară poate fi o alegere excelentă pentru cei care doresc să își celebreze iubirea într-un mediu natural și vibrant. În această perioadă, puteți alege să includeți elemente de sezon, cum ar fi culorile luminoase, alimente proaspete și ținute mai lejere, pentru a se potrivi cu atmosfera generală a evenimentului. Cu o gamă variată de opțiuni de divertisment și activități pentru invitați, o nuntă de primăvară poate fi cu adevărat o experiență unică și specială.
Uneori, te certi cu sotul de-ti vine sa nu-l mai vezi niciodata. Iti vine sa opresti totul, sa trantesti usa si sa continui viata in urmatoarele ore si zile ca si cum ai fi libera ca o adolescenta.
Problema e ca, odata casatorit, realitatea sta cu totul altfel. Ai facut un angajament, ti-ai asumat o responsabilitate fata de viata celeilalte persoane si nu-ti mai apartii. Asta este adevarul. Nimic din tine nu mai este doar din tine… de fapt, amandoi va intrepatrundeti atat de mult incat nu mai stiti unde incepe unul si unde celalalt… Cine spune ca nu este asa inseamna ca nu isi iubeste sotul cu adevarat!
Casatoria nu e nimic din ce isi imagineaza o fetiscana. Este munca continua la intretinerea ei. Toata viata. Nu e ca si cum, odata actul semnat, te poti culca pe-o ureche, fiindca totul s-ar duce de rapa in cel mai scurt timp, indiferent cat de mare era dragostea de la inceput. Niciodata nu vei mai putea sa faci abstractie totala de existenta sotului, chiar daca uneori te calca rau pe nervi si ai vrea! Niciodata nu vei putea sa fii ca in adolescenta, in perioada intalnirilor, cand un tip iti crea o impresie neplacuta sau spunea ceva ce te convingea ca nu merita sa-ti mai pierzi timpul cu el, iar data viitoare nu-i mai raspundeai la telefon si… gata! Problema rezolvata pentru totdeauna, fiindca nu va mai intalneati niciodata dupa aceea.
Cand esti casatorita, totul se schimba si ar fi bine sa povesteasca cineva tinerelor fete despre asta. Asa cum ii sta bine, barbatul e capul familiei, insa o fata tanara nu se gandeste la acest lucru inainte de nunta. Ea nu stie sa se raporteze decat la trecutul ei de domnisoara independenta si nu isi da seama ca urmeaza sa se confrunte cu orgoliul pentru teritoriu al unui barbat. Daca nu il lasi pe el sa conduca, orgoliul lui masculin va suferi enorm si tot felul de frustrari se vor face simtite. Exista casnicii care nu au mai continuat tocmai din acest motiv: barbatul a simtit ca i s-a luat masculinitatea si nu-si gaseste locul intr-o astfel de relatie.
Cea mai grea perioada este, pentru majoritatea cuplurilor, primul an de convietuire. Afli atunci toate secretele lui pe care a avut grija sa ti le ascunda la intalnirile romantice: de la scobitul in masele pana la scormonitul in nas sau aruncatul sosetelor imputite pe jos…
Am dat viață de 6 ori. Acum, 6 omuleți impresionanți umblă pe pământul ăsta cu picioarele lor și mă minunez în fiecare zi privindu-i, întrebându-mă „Oare când a trecut timpul, că parcă mai ieri erau în burtica mea?!”.
Fiecare sarcină a fost diferită, dar cât de frumos ar fi fost acum să am o colecție de fotografii de maternitate elegantă, creativă și rafinată! Acum, după ce anii au trecut, îmi dau seama cât regret că nu am alcătuit la acel moment un astfel de album în care să surprind copiii mei crescând în pântece…
Să aștepți un copil este o mare binecuvântare! Acele 9 luni sunt pline de emoție si griji, întrebări și sentimente de nedescris, incomparabile cu alt moment din viața ta… Vei fi foarte fericită dacă, după câțiva ani, vei avea un album de fotografii din perioada sarcinii pe care să-l răsfoiești cu familia și prietenii, pe care să-l arăți cu mândrie copilului tău și să împărtășești cu el acea perioadă a începutului vieții voastre împreună! Fotografii superbe, elegante, care surprind miracolul formării unei noi vieți, nu instantaneele acelea în care te ții de șale, încruntându-te că te dor și frustrată că nici nu mai poți să te inchei singură la șireturi…
De ceva vreme, urmărim cu toții în mass media, îndurerați, detalii din cazurile de la Caracal și cum se scot la iveală dovezi nenumărate despre sacrificarea și sacrificiul fetelor/femeilor românce. Eu am mai tras un semnal de alarmă pe acest subiect într-un articol mai vechi, intitulat „Despre prostituatele care nu sunt prostituate și carnea care nu e de vânzare”, pe care îl puteți citi AICI.
Adevărata problemă în acest caz nu este infracțiunea acelui individ căruia nu merită să-i menționăm numele (așa cum nici lui nu i-a păsat cum le cheamă pe acele fete violate de el, nu erau decât niște obiecte pentru el…), ci boala întregului „regn” masculin de la noi din țară. Desigur, există excepții, însă trebuie să recunoaștem că mentalitatea colectivă este că femeia trebuie ținută sub papuc, trebuie intimidată, femeia trebuie să se supună oricum și indiferent de cerință, iar acest lucru NU ESTE ADEVĂRAT! Astfel de bărbați sunt niște lași, niște incapabili de sentimente care preferă să spună că „femeile sunt curve” decât să se cizeleze pe sine, să se sacrifice pentru femeia de alături și să-și dedice viața protejării ei cu orice preț. ASTA este menirea unui bărbat! Asta e și învățătura creștină pe care o aud toți la cununia religioasă, dar căreia îi pervertesc înțelesul pentru a se mula pe interesele lor egoiste.
Cand eram copil, am găsit la tutungeria din colțul blocului o revistă, pe care am cumpărat-o (împreună cu niște chibrituri, după care mă trimiseseră ai mei). Se numea ”Bună seara”. Nu o mai văzusem până atunci, și nici după aceea nu am mai văzut vreun număr nou, deși am mai căutat-o. Trebuie să fi fost 1989, fiindcă întotdeauna am ținut minte că aveam 10 ani în acel moment. Era prima oară când citeam despre actori și cântăreți străini… Eu fusesem familiarizată, până atunci, doar cu ”Steagul roșu”, ”Scînteia” și ”Flacăra”. Astea erau ziarele care se citeau în perioada de final a comunismului.
La acea vârstă, uriașa mea suferința era că mâncam deseori bătaie de la tatăl meu. Motivele erau variate, dar nu am simțit niciodată că erau meritate. Era strict în general, iar când venea vorba de școală, nu accepta nimic mai puțin decât perfecțiunea. Ceea ce, evident, nu aveam cum să obțin, mai ales cu mintea mea de copil care nu știe nimic despre lume și despre viață. Am învățat mereu bine, dar nu am fost niciodată prima. Eram a doua, a treia… Asta îl „omora” pe tatăl meu! Tot timpul îmi reproșa că nu sunt mai ambițioasă. Nu înțelegeam de ce ar trebui să fiu atât de disperată să fiu eu prima… Eu mă simțeam bine în pielea mea așa cum eram, nu simțeam nevoia să mă zbat mai mult pentru școală. Nu știu de ce am fost mereu așa. Chiar și învățătoarea îmi spunea ”brânză bună în burduf de câine”. Evident, nici măcar nu înțelegeam zicala asta pe atunci… Acum, mă gândesc că eram așa visătoare tocmai fiindcă resimțeam stresul din relația cu tatăl meu și pentru că îmi doream liniște… Nimic nu mă făcea mai fericită decât să merg la țară și să fug singură în livada de pe deal și să stau întinsă în iarbă ore întregi cu o carte în mână, sau să mă plimb în pădurea de alături… Eram un copil sensibil și simțeam din plin efectele negative ale relației cu un tată sever ca al meu.
În acest context, am citit pentru prima oară în viața mea un articol despre Michael Jackson, în revista despre care vă povesteam… Nu știam cine este, România avea granițele închise pe atunci, însă ceva m-a dat peste cap complet citind acele rânduri… Continuarea →
Dragi Femei... 