Am aflat cu incantare ca, in Romania anului 2018, a fost promulgata legea prin care se interzice orice act de hartuire, hartuire sexuala sau psihologica, atat in public cat si in privat. Cam tarziu, cred eu, dar mai bine decat niciodata…

Niste statistici spun ca 8 femei din 10 se tem sa mearga noaptea pe strada. Asta nu e atat de surprinzator avand in vedere ca toti raufacatorii (deci, nu numai hartuitorii) asteapta sa fie la adapostul intunericului ca sa duca la indeplinire faptele lor marsave. Ce e revoltator, in schimb, este ca 4 din 10 femei se tem de acestia chiar si in timpul zilei. Aproape jumatate din ele!  Si asta, sigur din cauza ca li s-a intamplat deja!

Nu mai am 20 de ani, sunt femeie cu copiii permanent dupa mine, iar asta m-a scutit in ultimii ani de badarania unor specimene de pe strada. Totusi, din pacate, stiu prea bine cum e mersul pe strada pentru o doamna sau domnisoara tanara fiindca am suferit si eu din aceasta cauza in tineretea mea. De aceea, sunt prima care sa sustin si sa aplaud aceasta lege.

Hartuirea, sub toate aspectele ei, se considera, de azi inainte, contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3000 la 10000 lei, daca nu este infractiune. Eu as vrea sa vad ca se misca deja ceva in aceasta directie! As vrea sa stiu ca putem trai ca intr-o comunitate civilizata, nu sa ne simtim ca intr-o crescatorie de urangutani in calduri!

Cui ii face placere sa fie strigata pe strada cu diverse apelative stupide de catre niste indivizi complet straini? Cui ii convine sa fie fluierata doar pentru ca a indraznit sa treaca pe strada respectivului mascul de care vorbim? De ce sa fie o femeie tanara nevoita sa suporte mojicia unor asa-zisi barbati? Oare ei chiar cred ca obtin ceva cu asta? Oare ei chiar cred ca femeia va zice „Vai, ce ma bucur ca te-am intalnit, esti tot ce-mi doream, hai sa facem tot ce vrei tu”?

Cel mai grav mi se pare cand se depaseste acest punct, al vorbelor, iar acesti oameni ai cavernelor ajung sa puna mana si sa aiba impresia ca-si pot lua singuri tot ce au chef. Ce daca este corpul tau iar tu esti un strain pentru ei? Omul cavernelor pleaca la vanatoare si se serveste cu tot ce prinde! Tu nu esti decat un animal speriat in ochii lor.

Acum mai multi ani, am trait si eu cel mai rau caz al meu. Eram intr-un autobuz ce ma ducea spre facultate, deci eram imbracata cat de decent se putea (sacou si toate cele). Asta ca sa nu mai aud ca noi, femeile, suntem vinovate ca provocam asa reactii prin felul indecent de a ne imbraca. Cand autobuzul a ajuns la destinatia mea si am vrut sa cobor, un astfel de individ a profitat de spatiul stramt din mijlocul de transport si mi-a prins partea dorsala… In urmatoarea fractiune de secunda, pumnul meu i s-a infipt cu toata puterea in umar. Nu am tintit umarul, nici macar nu am avut timp sa gandesc miscarea. Pur si simplu, am reactionat. Cu scarba si furie! Am continuat coborarea, iar usile s-au inchis in urma mea.  Imi vrnea sa plang. Inima imi tropaia de-acum, iar eu fierbeam de revolta. M-am uitat un pic in urma sa vad daca a coborat dupa mine si daca ma urmareste, caci toata tineretea am fost sfatuita, chiar de alte fete, sa ii las in pace pe astfel de badarani si sa nu raspund atacurilor lor de teama razbunarii lor. Adica, tu, ca femeie, trebuie sa induri toate mizeriile si sa fii multumita ca „a fost doar atat”, doar niste cuvinte indecente sau doar o pipaiala, pentru ca aceiasi indivizi cu probleme ameninta sa reactioneze chiar mai urat „daca ii provoci”. Adica daca vrei sa-ti aperi demnitatea. Da, stiu, nu are niciun sens, dar asa este mintea lor intunecata si sucita!

Acum, am si eu fetite si nu mi-as dori ca adolescenta si tineretea lor sa fie marcate de asemenea batalii zilnice. Pentru ca, DA, o femeie este nevoita sa indure in fiecare zi acelasi fel de „complimentare” din partea unor prost-crescuti, oriunde s-ar afla ea: pe strada, in mijloacele de transport, la serviciu…

Ooooo, la serviciuuuu…. asta este alt subiect „interesant”. Sa ajungi sa-ti schimbi locul de munca de cel putin 2 ori pe an doar fiindca nu mai poti suporta presiunea si insinuarile mi se pare extrem de grav. Si o femeie are dreptul sa munceasca in liniste, sa se concentreze la lucru si sa evolueze fara sa fie nevoita sa tina piept libidinosilor din firma! Poate ca, in sfarsit, dupa ce vor fi facute publice cateva acuzatii de acest fel, barbatilor le va intra in cap ca nu le este permis sa atenteze la demnitatea si integritatea unui alt om pe motiv ca este „doar o femeie”. Nu este doar o femeie, ci ar putea fi chiar mamele, surorile sau fiicele voastre in aceasta situatie deprimanta si de-a dreptul dramatica, pentru ca nu iti poti desfasura activitatea si este amenintata insasi cariera ta, dar si starea ta sufleteasca!

Poate ca, pana vor creste fetitele mele, lucrurile se vor schimba si in Romania si ca barbatii vor fi educati sa respecte absolut toate femeile. Pentru asta, fac apel si la mamicile de baieti! In mainile si in puterea lor sta viitorul acestei tari si mediul in care vom trai peste cativa ani. Am toata speranta ca nu ii vor creste sa fie niste egoisti, ci ii vor invata sa fie adevarati gentlemeni si viitori capi de familie minunati, care vor sti sa se poarte cu respect fata de orice femeie si vor avea maniere frumoase sau, cel putin, de bun simt. „Un barbat care-si trateaza sotia ca pe o printesa arata ca a fost crescut de o regina”. In mod contrar, nu demonstreaza decat ca a fost crescut ca un om al cavernelor, desigur, iar activitatea de-o viata a mamei respective e doar un mare esec…