De cand lumea si pamantul, femeile si barbatii se cauta unii pe altii si, mai ales, cauta dragostea care ii implineste. Extrasul de mai jos reprezinta un punct de vedere masculin. Daca ma intrebati pe mine, multe din aceste principii pot fi aplicate si in cazul lor, al barbatilor. Vorbele de mai jos s-ar putea sa starneasca controverse. Totusi, va invit sa le cititi cu multa atentie…

„In ceea ce priveşte comportamentul isteric, instabil, este evident că el nu poate să placă nimănui – dar mai ales bărbaţilor. Sufletul masculin are o structură mai simplă şi mai severă decât cel feminin, aşteptând un comportament adecvat şi raţional. Bărbaţii înţeleg foarte greu capriciile şi emoţiile feminine.

Bărbaţilor nu le plac femeile care se dau „mintoase” – nu întâmplător am pus acest cuvânt între ghilimele. Mintea nu reprezintă suma unor cunoştinţe, nu reprezintă o spoială superficială de erudiţie combinată cu tupeu şi cu dorinţa de auto-afirmare, de a avea ultimul cuvânt. Un astfel de comportament nu are cum să-i placă bărbatului. Mintea înseamnă înţelepciune, înseamnă abilitatea de a folosi cunoştinţele pe care le ai, abilitatea de a trăi şi de a construi relaţii bune cu oamenii, de a păstra pacea cu aproapele.

Încă un lucru. Bărbaţilor nu le place deloc când sunt întrerupţi. Spre deosebire de femeie, pentru bărbat fiecare cuvânt din frază are importanţă şi înseamnă exact ceea ce trebuie să însemne, pe când femeilor le plac aluziile şi subînţelesurile de tot felul. Pentru bărbat e foarte important ca femeia să asculte tocmai ceea ce vrea el să spună.

Nu va fi de prisos să subliniem că bărbaţii nu iubesc nici femeile proaste, fiindcă bărbatul este o fiinţă raţională, aşadar respectă şi preţuieşte intelectul celei de lângă el.

Bărbaţilor nu le plac deloc femeile interesate material. Pentru bărbat este foarte important să fie iubit nu pentru ceva anume – pentru frumuseţe, pentru forţa fizică, pentru generozitate şi, bineînţeles, nu pentru situaţia sa materială, ci să fie iubit pur şi simplu, aşa cum este (apropo, în general bărbaţii au un nivel de autoapreciere foarte ridicat). Dacă stăm să cercetăm, dragostea autentică chiar aşa trebuie să fie.„

Părintele Pavel Gumerov

Extras din „El şi ea: în căutarea armoniei conjugale”, trad. din limba rusă de Adrian Tănăsescu Vlas, Ed. Sophia, București, 2014, pag. 55-56

Acest articol a aparut si pe site-ul Ganduri din Ierusalim. Afirmatiile mi se par un pic misogine, mai ales avand in vedere ca Domnul Iisus a acordat o cinste nemaintalnita pana atunci femeilor, deci eu nu accept nicio afirmatie defaimatoare la adresa femeilor. Poate barbatii erau mai seriosi acum 2-3.000 de ani, cand educatia era refuzata femeilor, la fel ca si initierea in scripturile evreiesti. De atunci, lucrurile s-au schimbat mult, ba chiar simt ca s-au inversat. Barbatii, in zilele noastre, au un stil de viata destul de depravat. In biserica, nu puteti contesta ca sunt mai multe femei decat barbati. Acum mii de ani, barbatii erau cap femeilor „asa cum era Hristos cap bisericii, iar Hristos si-a dat viata pentru biserica (a se citi comunitate de oameni)”. Asadar, in momentul cand barbatul nu te mai duce pe drumul bun, nu poti sa-l mai asculti orbeste. Dumnezeu vrea sa ne mantuim, acesta este scopul vietii noastre pe pamant. Deci, barbatul trebuie uneori sa asculte si de sfaturile femeii daca este clar ca ea e cea mai inteleapta dintre ei doi. Ideea este sa se ajute sa urce impreuna pe scara duhovniceasca, nu sa se traga in jos unul pe altul. Mandria este un mare pacat chiar daca esti barbat. Deci, doar pentru acest argument, nu ti se permite sa dai cu pumnul in masa si toata lumea din casa sa urmeze calea ta stramba.

Sincer, ma doare sa citesc unele cuvinte din acel extras fiindca o asemenea viziune jignitoare la adresa femeilor risca sa aduca mai multa vrajba intr-o familie. Nu poti baga in cap unui barbat ca el este extraordinar, cel mai grozav, nemaipomenit de intelept, destept de da pe afara, iar femeile ar fi, prin natura lor, opusul. Nu neg ca or mai fi si femei neintelepte si mandre care vor sa conduca pe toata lumea (asta deja arata clar ca nu o ajuta prea mult mintea si ca-i e cam goala inima, ceea ce e nefiresc pentru o femeie si contrar scopului pentru care a fost creata – oricum, o femeie care vrea sa aiba ultimul cuvant, chiar o sa-l aiba, iar ei ii este indiferent daca-i place sau nu barbatului ei), dar nu putem nicidecum generaliza, asa cum o face si acest barbat, fie el si preot. Ce vreau sa spun este ca el vorbeste strict in calitate de barbat, nu de reprezentant al lui Dumnezeu, ceea ce mi se pare extrem de grav fiindca, odata ce apuci calea preotiei, lumea se uita in gura ta ca sa ia sfat BUN, ceresc, nu sa auda cat de frustrat si dornic de control esti tu ca om simplu, muritor. Am un mare respect pentru ortodoxie, insa, uneori, sunt preoti care nu-i fac cinste si se fac vinovati de indepartarea celorlalti oameni din sanul bisericii.

As vrea sa asigur femeile ca Dumnezeu le iubeste atat de mult incat Si-a dat viata (si) pentru ele! Iisus le-a acordat mare cinste si le-a iertat indiferent cat gresisera pana atunci. Aceasta bunatate nemaintalnita le-a si determinat sa-L urmeze pentru totdeauna dupa aceea si sa-si schimbe viata de la interior. Dumnezeu nu le considera mai mici ca importanta, ci ele sunt chiar stalpul familiei, singurele capabile sa aduca ceva armonios in casa. Daca Dumnezeu le sfatuieste sa se supuna barbatilor, este tocmai fiindca ei au acest DEFECT al orgoliului (ca ceva laudabil sigur nu e) si… stiti voi: cel mai destept cedeaza primul. Ca sa nu escaladeze situatia, preferi sa taci. Mandria/orgoliul nu sunt trasaturi ale lui Dumnezeu, dimpotriva!!! Dumnezeu este dragoste si smerenie. Aceste trasaturi se bat cap in cap.  Porunca lui Dumnnezeu suna divin: „barbati, iubiti pe femeile voastre ASA CUM HRISTOS A IUBIT BISERICA; IAR HRISTOS SI-A DAT VIATA PENTRU BISERICA.” Ce poti sa spui mai mult de atat??? Daca barbatul de langa tine nu te iubeste in acest fel, evident ca nici tie nu-ti vine sa-ti lasi viata in mainile lui. Daca el nu e in stare sa-si gestioneze bine nici macar propria lui viata, cum ar putea el sa decida ceva bun asupra vietii tale? Pai, se duce naibii familia unde exista un asemenea barbat imatur… Parintele Arsenie Papacioc, marele nostru duhovnic, era foarte ferm in aceasta privinta si spunea: „Femei, daca barbatii vostri nu va iubesc, sa nu-i ascultati! M-ati auzit?”.

Acuma… ramane sa iei tu deciziile privitoare la viata ta. Daca esti deja casatorita, trebuie sa iti duci crucea asa cum poti… Daca inca nu esti casatorita, mai exista o sansa sa te gandesti bine inainte de a alege, inainte de a fi prea tarziu. Daca exista chiar si cea mai mica suspiciune ca nu te iubeste asa cum trebuie, cu tot sufletul, sfatul meu este sa nu tii cu dintii de relatie fiindca asta te va scuti de multa suferinta si multe lacrimi in viitor. Trasaturile negative ale barbatilor se accentueaza dupa casatorie, indiferent ce va promit ei… Alege cu intelepciune!!!

Daca ai si tu un sfat pentru femei, referitor la acest subiect, sau daca tu consideri ca alta idee este corecta, te invit sa purtam o discutie in rubrica de cometarii!